Acasă > Flatulența și balonarea > De unde provin gazele intestinale ?

De unde provin gazele intestinale ?

Origine gaze intestinaleOrigine gaze intestinale
Se estimează că în tubul digestiv există permanent între 100 și 200 mL de gaze(1). Aceste gaze pot fi la originea simptomelor jenante precum flatulențe, eructații excesive sau balonare. Principalele gaze conținute în tubul digestiv în mod normal sunt azotul (N2), oxigenul (O2), dioxidul de carbon (CO2), hidrogenul (H2) și metanul (CH4). De unde provin acestea: Ce influențează producerea lor ?


Gazul intestinal poate avea două origini

Gazul poate fi ingerat. Într-adevăr, la fiecare gură de mâncare și la fiecare înghițitură, înghițim o cantitate mică de aer. În plus, anumite situații fac să ingerăm mai mult aer : când bem cu un pai, când mestecăm o gumă sau când mâncăm feluri de mâncare foarte aerate precum meringue sau un sufleu. O parte din gazele conținute în tubul digestiv vin din exterior și intră pur și simplu prin gură. Putem de asemenea înghiți gazul conținut în băuturile gazoase.

Ingerare de gaze

Producere gaze intestinale

De asemenea, gazul poate fi produs în tubul digestiv. La nivelul intestinului subțire producția de gaze poate fi datorată reacțiilor chimice ale alimentelor ingerate. Mai departe, în colon, alimentele care nu au fost total digerate mai devreme sunt „utilizate” de bacterii care le transformă în diferite elemente – din care unele sunt foarte utile pentru organismul nostru – și astfel, ele produc gaze. Acest proces este numit fermentație(1).
Producere gaze intestinale

Rolul cheie al microbiomului intestinal în producția de gaze intestinale

Producția de gaze depinde în mare parte de bacterii care se găsesc în organismul nostru ! Ele sunt mii de miliarde care trăiesc la suprafața membranelor si mucoaselor (pe piele, în gură, tubul digestiv etc.)(1,2).
Numim microbiom intestinal (anterior denumit „floră intestinală”) ansamblul de microorganisme (bacterii, virusuri și ciuperci) prezente în tubul digestiv. În cadrul acestor microbi, bacteriile participă la funcționarea organismului și au un rol important în digestia alimentelor(3). Compoziția în bacterii a microbiomului, adică prezența unei anumite specii, influențează cantitatea și tipul de gaze produse. Astfel, s-a putut demonstra că o anumită bacterie (Methanobrevibacter smithii) este responsabilă în mare parte de producția de metan (CH4)(1).
Compoziția microbiomului intestinal este diferită de la o persoană la alta și evoluează pe parcursul vieții. Un microbiom dezechilibrat poate favoriza anumite boli, precum și simptome digestive. Numeroși factori pot modifica compoziția microbiomului intestinal, precum alimentația, starea de sănătate, stresul, hormonii sau tratamentele cu antibiotice. Este posibil să reechilibrăm microbiomul intestinal cu ajutorul prebioticelor (modecule care favorizează dezvoltarea anumitor bacterii benefice) sau luând un probiotic (un microorganism care are efecte pozitive asupra sănătății)(1–4).

Alimente „flatulogene”

Pentru a produce aceste gaze digestive, bacteriile au nevoie de nutrienți neabsorbiți de organism. Cu cât digestia lasă mai multe componente nedigerate pentru bacterii, cu atât producția de gaze este mai mare. Digestia este diferită pentru fiecare aliment. Anumite alimente favorizează producția de gaze mai mult decât altele (vezi “Alimente care produc gaze”) : acesta este cazul anumitor fructe și legume din cauza abundenței lor în glucide și în fibre alimentare. Anumite alimente sunt notoriu flatulogene (de exemplu, fasolea)(1,5).

Un echilibru între intrările și ieșirile de gaze

Echilibrul gazelor intestinaleEchilibrul gazelor intestinaleNivelul de gaze în tubul digestiv se echilibrează în permanență între intrări (prin ingerare sau prin producția locală) și ieșiri. Fără acestea ar exista o acumulare rapidă a gazelor ! O parte din gaze poate fi absorbită de organism, dizolvându-se în sânge. Acest lucru este posibil pentru dioxidul de carbon (CO2), care este în general ingerat (băuturi gazoase) sau produs prin reacție chimică la nivelul intestinului subțire. Acesta este apoi evacuat de plămâni în aerul pe care îl expirăm(1). Gazul poate fi consumat de anumite bacterii ale microbiomului (bacteriile nu doar produc gaze, ele și consumă o mică parte din gaze(1)).
În sfârșit, orice gaz care nu este dizolvat în sânge sau „consumat” pe loc are 2 portițe de ieșire :

  • fie prin anus (acestea sunt vânturi sau flatulență)
  • fie pe gură (acestea sunt eructații)(1)).

La unele persoane, o creștere a volumului de gaze în tubul digestiv, de exemplu, după o masă, poate provoca simptome neplăcute.
Vezi : “Balonarea”
Volumul flatulenței depinde direct de producția de gaze. Astfel, flatulența este legată de alimentație, dar și de compoziția microbiomului intestinal.
Vezi : “Flatulența : definiție”

(1) Bigard M-A, Peyrin-Biroulet L. Gaz digestifs. EMC, 2016.
(2) Ducrotte P. Abdominal bloating: an up-to-date. Gastroenterol Clin Biol. 2009;33(10-11 Suppl):F94–100.
(3) Microbiomul intestinal (flora intestinală) [Internet]. Inserm. [citat 12 aprilie 2018]. Disponibil în : https://www.inserm.fr/information-en-sante/dossiers-information/microbiote-intestinal-flore-intestinale
(4) Manichanh C, Eck A, Varela E, Roca J, Clemente JC, González A, et al. Anal gas evacuation and colonic microbiota in patients with flatulence: effect of diet. Gut. 12 juin 2013;gutjnl-2012-303013.

Citiți și Flatulența și balonarea

Alimente care "produc gaze"

Producția de gaze intestinale este legată de alimentație. Care sunt alimentele care produc gaze? Ce alimente trebuie evitate în cazul flatulenței ?

Ce este flatulența? Definitie

Care este definiția flatulenței? De ce apare flatulența? De ce gazele eliminate miros urât? Despre flatulență, în cuvinte si cifre.

SmikactivGas<sup>®</sup>

SmikactivGas®

Grație compoziției sale unice, SmikactivGas® exercită o acțiune dublă – rapidă și durabilă – contra flatulenței și balonării.